Minister Rocco Tjon: GOBIERNO DI ARUBA SU COMPROMISO TA PA FORTIFICA SIGURIDAD NA NOS MUCHANAN A TRAVES DI LEY DI KINDEROPVANG

ORANJESTAD Diaranson mainta, durante conferencia di prensa di Gobierno di Aruba, minister di Husticia y Asuntonan Social sr. Rocco Tjon conhuntamente cu sra. Sue-Ann Ras di Departamento di Mucha y Hoben (DMH), a elabora riba e ley di kinderopvang. Esaki, den cuadro di e imagennan cu tawata circula riba plataformanan social, pa loke ta un incidente na un creche specifico. Minister Tjon a sigura cu Gobierno di Aruba y su persona ta condena e actonan aki rotundamente. Pa e motibo aki, Gobierno di Aruba ta inverti hopi pa combati abuso di mucha en general.

Na prome luga, minister Tjon a pone enfasis cu e imagennan aki no ta di algo cu a sosode recien, esaki tawata conoci caba pa algun siman, caminda DMH a actua mesora den colaboracion cu Jeugd en Zeden Politie. Pa e motibo aki, diferente detencion a tuma luga den e caso specifico aki. E ta hopi importante pa laga e investigacion cana su caminda, y na final di henter e proceso, un huez lo dicidi kico ta e castigo cu lo wordo duna.

Banda di esaki, e mandatario a reacciona mesora riba diferente ponencianan cu tawata circula riba plataformanan social, cu Gobierno di Aruba y Ministerio di Husticia y Asuntonan Social no lo a actua debidamente pa combati abuso di mucha. Sinembargo, mester bisa cu despues di luna di april cu a wordo decreta luna di conscientisacion contra abuso di mucha en general, comunidad completo a haya un bista di kico tur a y ta wordo haci e ultimo añanan pa combati abuso di mucha en general.

Advertisements

A base di esaki, por menciona cu ta enfoca hopi riba e parti di maneho, y pa loke ta legislacion ya caba pa algun aña e adaptacionnan a wordo haci, caminda a aumenta e castigo pa e diferente tipo di delitonan. Ademas di esaki, no tin un “verjaring” mas, pues semper por keda entrega denuncia, si acaso un mucha a wordo abusa, cual ta un paso hopi importante.

Procesonan di trabou a wordo adapta y diferente metodonan nobo a wordo introduci, manera codigo di proteccion, signs of safety,  a inverti den personal cu ta traha den e veld y tambe a inverti hopi a base di proyectonan. Asina por menciona cu a introduci un medico forensico, a introduci diferente metodonan nobo manera multidimensioneel familietherapie. Tur esaki, ta pasonan cu a wordo tuma pa eleva siguridad pa nos muchanan.

Banda di esaki, pronto lo habri portanan di e Family Justice Center, pero tambe a introduci e proyecto di Intensief Samenwerken aan Veiligheid. Pues, hopi proyecto a wordo introduci pa eleva e siguridad pa nos muchanan. Fin di april, a transmiti un forum nacional cu panelistanan cu ta profesionalnan den e veld social, caminda nan a splica detayadamente kico tur a wordo haci e ultimo temponan.

Ley di Kinderopvang:

Recientemente, a sinta den parlamento hunto cu e comision di husticia y asuntonan social, caminda a elabora hunto cu tur e profesionalnan kico tur ta e pasonan cu a wordo tuma. Un paso hopi significante, cu ta toca specificamente e incidente cu a tuma luga, ta pa percura cu e ley cu ta regula e parti di kinderopvang y creche, wordo trata den parlamento y wordo aproba, banda di esey a introduci Departamento di Mucha y Hoben. Remarkabel ta, cu hopi di esnan cu a pidi pa actua aworaki, tawata contra e introduccion di e ley aki, pues awo ta wak e necesidad di esaki.

E ley aki ta sumamente importante pa eleva siguridad di nos muchanan, mirando cu e ley aki ta toca tur e diferente critera cu un creche mester atene su mes na dje, e parti infrastructural, di higiena, e parti pedagogico, pero tambe e parti di cuanto leidster mester tin den un creche pa tanto mucha cu nan ta acomoda. Pues e ley ta conta cu diferente faceta.

DMH por guia mayornan tambe di con nan por scoge un creche, nan tin e registro y nan sa kico ta e puntonan cu mayornan mester tena cuenta cune, na momento cu nan scoge un creche, y DMH tin un rol pa brinda e informacion aki y asina guia e mayornan, pues di e banda aki, e mensahe ta bay pa tur esnan cu tin un mucha na un creche, si tin mester di informacion y guia pa haci e escogencia, semper por acudi na DMH pa cu esaki.

Minister Tjon ta haci un yamada na tur persona cu tin informacion cu a nota of señala algo cu no ta bay bon na un creche, pa meld esaki mesora na DMH, y pasonan lo wordo tuma. Ora e incidente actual a wordo gemeld, teniendo na cuenta e ley, regla y procedura, a actua mesora.

E parti di supervision ta den ehecucion, DMH actualmente ta chikito ainda, pero lo sigui fortifica e departamento aki cu mas personal den e añanan nos dilanti. Tin un plan extenso cu DMH a traha den colaboracion cu Cuerpo Policial y diferente reunion a ruma luga, specificamente cu Polis di Bario, y nan ta asisti DMH den ehecuta e diferente control nan.

Por ultimo, e ta importante pa splica cu a base di e ley di kinderopvang, a introduci un “verguningstelsel”. Antes no tawata existi un permiso pa creche, pa cual motibo actualmente no tin un permiso cu por wordo revoca. E ley ta hopi cla, pues pa revoca un permiso, esey ta e “ultimum remedium”, pues e ultimo paso, prome cu yega na e ultimo paso, e instancia mester ricibi varios “boet”, y si ta trata di peliger di inmediato, e permiso por wordo revoca.

Tur cos mester ta den balansa, pues si ta trata di algo infrastructural, por sera e creche pa e wordo drecha, si ta toca leidsters y a wordo deteni, esey kiermen cu no tin un peliger inmediato mas. E ley ta dicta cu mester tin un “intrekkingsbeleid”, cual ta trahando riba dje, den colaboracion cu Directie Wetgeving en Juridische Zaken (DWJZ).

Minister su rol:

Un Minister tin e autoridad pa duna un “schriftelijk bevel”, pues un orden di inmediato cu e creche aki mester sigui pa kita cierto puntonan cu por causa peliger di inmediato. E orden aki ta valido pa shete dia y ta a base di un investigacion cu mester tuma luga como tambe un “inspectie rapport”, cual DMH ta scirbi a base di informacion cu ta drenta.

E minister por duna tambe un aanwijzing, cual ta un paso structural, caminda ta brinda e creche en cuestion espacio di tempo pa drecha cierto situacionnan cu no ta causa peliger di inmediato, pero si cu mester wordo remedia, pa nan por cumpli cu rekisitonan di e ley.

Di otro banda mester tene cuenta cu, e aspecto di “hoor en wederhoor” cual ta sumamente importante. Esaki ta nifica cu medidanan no por wordo tuma sin scucha ambos banda di e medaya, pues den e caso aki, mester scucha e banda di e creche, pa nan por splica di nan banda. Esaki ta haci’e dificil den e cuestion specifico aki, mirando cu tin un investigacion penal andando, y no kier stroba e investigacion aki, mirando cu cada paso cu wordo tuma den cuadro di e ley di kinderopvang lo por stroba e investigacion penal, pa cual motibo e colaboracion y intercambio di informacion, entre DMH y Cuerpo Policial ta hopi importante.

Minister Tjon a haci un apelacion na comunidad y como mayor, pasobra e ta nos responsabilidad pa scucha di nos yiu(nan), y si nan no ta sinti nan mes comodo na un creche, y si como mayor tampoco ta sinti comodo pa cierto cosnan cu ta scucha, e ta consehabel pa bishita e creche en cuestion, tira un bista riba e creche, e parti infrastructural, wak con nan ta guiando bo yiu(nan) y papia cu bo yiu(nan).

Gobierno di Aruba tin un responsabilidad, y riba diferente aspecto ta asumi e responsabilidad aki. Specificamente pa loke ta kinderopvang y creche, por bisa cu a base di introduccion di e ley aki, pero tambe e hecho cu a bin cu un departamento di mucha y hoben, esaki ta prueba e compromiso di Gobierno di Aruba pa atende cu e tematica aki.

Remarkabel ta cu, for di un fase hopi trempan, ta inverti pa garantisa siguridad di nos mucha y hobennan, pues door di tin un departamento manera DMH, cu ta supervisa y ta traha hunto cu e crechenan pa eleva siguridad pa nos muchanan, ta un paso significante den e compromiso di parti di Gobierno di Aruba.